Observatorul vs. Vizionarul (Tehnicile mele detaliate)

    Diferența dintre un observator și un vizionar constă în modul în care se raportează la ceea ce vede. Un observator nu este neapărat un pesimist sau un optimist, însă nu simte recunoștiință pentru ceea ce este, ceea ce trăiește, ceea ce are. Se poate spune că își trăiește viața mecanic și nu-și asumă responsabilitatea pentru gândurile sale. 

   Un vizionar își trăiește viața conștient și trece dincolo de optimism și de pesimism. Își asumă responsabilitatea pentru gândurile sale. Este plin de recunoștiință față de viață și vede în orice situație o posibilitate de a crește. Se bucură de prezent și îl folosește ca sursă de inspirație pentru viitor iar la trecut se raportează astfel încât să-i aducă cel mai înalt beneficiu.

Tehnica vieții mele

   Alegerea de a trăi viața conștient necesită foarte multă muncă, curaj și hotărâre, deoarece trebuie să luptăm cu cunoscutul, cu comoditatea și cu neschimbarea obiceiurilor care ne-au calibrat felul de a fi.

Legea atracției

”Pe măsură ce acorzi tot mai multă atenție unui subiect oarecare, sentimentele tale de armonie sau dizarmonie devin tot mai puternice. Dacă subiectul atenției tale se alinează la ceea ce cunoaște sursa existenței tale, simți armonia gândutilor tale sub forma sentimentelor tale de bine. Dar dacă subiectul atenției tale nu se află în aliniament cu ce cunoaște sursa ta, simți dizarmonia gândurilor tale sub forma sentimentelor negative.”

Tehnica vieții mele

A trăi viața intens înseamnă a trăi viața conștient și nu mecanic.

Tehnica vieții

"Dacă doi oameni se ceartă, nu înseamnă că nu se iubesc. Şi nici faptul că nu se ceartă nu dovedeşte că se iubesc."

Octavian Paler

Tehnica vieții

”Fii atent cum vorbești, cuvintele atrag faptele.”

Nichita Stănescu

Avem timp

Avem timp pentru toate. Să dormim,
să alergăm în dreapta şi în stânga,
să regretăm ce-am greşit şi să greşim din nou,
să-i judecăm pe alţii şi să ne absolvim pe noi înşine,
avem timp să citim şi să scriem,
să corectăm ce-am scris, să regretăm ce-am scris,
avem timp să facem proiecte şi să nu le respectăm,
avem timp să ne facem iluzii
şi să răscolim prin cenuşa lor mai târziu.
Avem timp pentru ambiţii şi boli,
să învinovăţim destinul şi amănuntele,
avem timp să privim norii, reclamele sau un accident oarecare,
avem timp să ne-alungăm întrebările,
să amânăm răspunsurile,
avem timp să sfărâmăm un vis şi să-l reinventăm,
avem timp să ne facem prieteni, să-i pierdem,
avem timp să primim lecţii şi să le uităm după-aceea,
avem timp să primim daruri şi să nu le-nţelegem.
Avem timp pentru toate.
Nu e timp pentru puţină tandreţe.
Când să facem şi asta murim.

Octavian Paler